Dincolo de teorii de natura cromatica sau vestimentara, negru si maro nu merg impreuna. Daca nu ai aflat acum, sigur ti-a specificat acest lucru fie mama, fie prietena, fie sotia, fie o matusa. Cele douua nuante sunt aproape imposibil de alaturat. Pentru cei care nu doresc sub nici o forma sa respecte aceasta regula, am gasit o solutie.
Imagineaza-ti ca nuanta de maro intens la care te gandesti se inmoaie cand in mixerul pentru vopseluri textile se arunca cateva picaturi de alb. Nuantele astfel rezultate sunt mai deschise, mai calde, tind spre zona de crem, se apropie de nuanta nisipului. Nu te opri aici cu gandul. Continua, imaginandu-ti o bucata intreaga de postav sau lana in nuanta nisipului din care mainile croitorului cos un costum. Pe dedesubt o camasa alba si – surpriza! – o cravata neagra. Dar nu orice fel de negru, ci negrul acela antracit, intens, ce atrage imediat atentia privitorului.
Ca sa nu mai vorbesc de un secund plan al imaginatiei tale indraznete in care negrul si maro-ul se intalnesc suprapuse, generand un imprimeu geometric, cu dungi late, respectiv subtiri, care se intretaie fara sa deranjeze privitorul. Aproape magic. Du-te mai departe si vizualizeaza o jacheta sport croita din acest material. La care poti adauga cu succes o pereche de pantaloni albi si o pereche de mocasini. Daca densitatea materialului este una potrivita, tocmai ti-ai desenat o tinuta pentru serile de vara.
Regulile sunt pe aceasta lume, in primul rand, pentru a fi respectate. Iar ele exista, in plan secundar pentru o ordine fireasca a lumii si vietii. Dar atata vreme cat le-ai inmagazinat cu stoicism, ai voie sa le incalci oricand. Evident, cu masura, pastrand limitele decentei si lasand extravaganta si exhibitionismul pentru alte enclave de civilizatie, acolo unde astfel de manifestari isi gasesc locul. Secretul cel mare este echilibrul. In tot si in toate.
