Nu zic sa nu – se cheama “layering”. Dar transpiri abundent si-ti ingradeste miscarile. Crede-ma, e incercat pe pielea mea. Da, pentru poza da bine. Si atat. In rest nu arata decat un tip care se straduieste sa se dea cunoscator. Pentru a purta asa ceva, ar fi trebuit sa ai un tata sau un unchi sau un bunic care sa-ti arate ce si cum se mananca suprapunerea de astfel de straturi textile. Daca ai invatat mai tarziu, nici asta nu-i gresit. Dar, crede-ma, se observa cu ochiul liber ca nu esti din film.
In plus, avem o clima care ne permite sa nu exageram cu astfel de comportamente vestimentare. In ce ma priveste e suficient cel mult un pulover si un sacou de tweed peste. Plus un fular sau o esarfa groasa. Daca e vorba de un pardesiu gros, abia astept sa-l scot la destinatie sau sa-l las pe bancheta din spate a masinii – ma incomodeaza in cele mai multe dintre cazuri. Ma ajuta, in cel mai bun caz, la o plimbare prin infriguratul Hamburg sau prin Londra, iarna. Dar, in rest, il las deoparte.
Mai mult, daca tot te “stratifici” incearca, pe cat este posibil, sa lasi dintre toate straturile ca vedeta doar unul dintre reperele vestimentare. Stiu ca toate iti par interesante, de valoare, dar odata suprapuse intr-un stil vizual aglomerat se anihileaza una pe alta, iar rezultanta e zero.
Apropo de practica – hai sa revenim la triangulatia noastra: barbatul prin lume, dincolo de orice fel de filozofie, este despre bani, putere si femei. Hai sa mai spunem ca pozand astfel ai acces garantat la bani si putere. Exista riscul sa te pliezi pe decor si sa fii confundat cu acesta si in neostoita lacomie de care dai dovada, sa ti se dea partea ta. Dar ce faci la capitolul femei? Pana de despanusezi ca un porumb proaspat de toamna, toata lumea isi pierde rabdarea. Despre asta este vorba la haine, printre altele – la ce te ajuta? Sau mai bine spus, la ce te incurca si cand? Ca daca e vorba de incurcat, recomand sa le arunci si sa-ti iei unele trebuincioase.
