Rafturile romanesti sunt pline de sacouri cusute la norma, trase in banda, cu umeri si piepti intariri prin procesul numit “fused” – intaritura este lipita prin presare la cald de material. Este varianta cea mai ieftina de sacou. A fost patentata la inceput de secol pentru hainele muncitoresti si a migrat, cumva, catre cele de la sacourile business sau de ceremonie. Cele mai multe dintre aceste sacouri nu au nici macar o linie definita. Vorbesc aici de partea frontala a ansamblului, loc in care talia purtatorului ar trebui sa fie subliniata printr-o forma de clepsidra a constructiei. Dimpotriva, frontal sunt cusute drept. Este un prim semn pentru a recunoaste un sacou, respectiv costum ieftin – poalele sacoului, prin cusatura, la inchiderea nasturelui frontal, sunt aproape lipite.
Il vei recunosate ca locatie in Apaca – de provenienta romaneasca sau turceasca sau in orice centru comercial care aduce costume barbatesti din China. Scriu acest articol pentru ca observ in masa mare de cumparatori ca acest gen de articol se cumpara cu inversunare. Inteleg si motivul – pretul foarte, foarte mic. Alegerea ramane una a cumparatorului. Ce fac aici este sa spun ca o astfel de forma de sacou nu face cinste nici unui barbat.
Solutia este sacoul al carui fronton are o deschidere generoasa, sub forma a doua arce de cerc, ce se completeaza aproape in oglinda atat pe verticala – dreapta stanga (in sectiune frontala), cat si sus-jos. Este un gen de desen al sacoului care complimenteaza purtatorul prin sublinierea taliei si reliefarea corecta a liniei umerilor. Da, are de obicei un pret mai mare, dar vrei sa fii un barbat mai aratos prin imbracarea unui sacou, nu-i asa?
