Se intampla lucruri in oras – fie ca este schimbare de garda, fie ca vine lumea asta noua digitala peste oras, cert este ca baietii “din vechi” incep sa nu mai aiba loc. Este o constatare personala, nu trebuie sa fie neaparat asa. Cert este ca cei care mai tin la educatia din alte vremuri, cele de trista amintire, incep sa aiba goluri de aer, rateuri la motor, indreptarea catre tremur cu fiecare zi care trece. Sunt prea multe secvente actuale in care muuuult din ceea ce am invatat la scoala veche nu mai face sens.

La nivel decizional, in educatie se pastreaza inca vechile dogme si aplicatiile lor 0 copilul care invata pana la epuizare cunostinte, norme, istorie, normative si formule care nu-si gasesc aplicare intru supravietuirea sau acumularea celor care le invata in proportie de peste 90%.

Pe acest gol creeat in piata, pe aceasta pierdere a orientarii generale a generatiei tinere, a aparut din neant vorbitorul de vorbe care a stiut sa sadeasca prin vorbe mestesugite in trupurile firave si mintile slabe convingerile unei lumi mai bune. Ce a rezultat? (si efectele inca nu se vad in toata amploarea lor) – o mare masa de depresivi care nu au mai putut atinge dezideratele prezentate din lipsa de actiune si mai mult decat atat, din necunoastrea perspectivelor economiei faptice locale. Altfel, cei care predau suntdoar o alta rasa de persoane care citeaza din autori americani celebir. Grow up! Americanismele nu functioneaza in Romania!

Ce este de facut? De urmat adaptarea, intuitia, anticiparea si descoperirea a ceea ce ai fost dat pe lumea asta. In plus, aparte de orice urma de americanism searbad si lugubru, aici este Romania – un mediu aparte, cu date speciale si cu oameni destepti. A preda americanisme, adica principii adresate unei natiuni cu IQ scazut, in masa si saracie pronuntata, mi se pare jignitor. Noi suntem altfel. Iar daca vrei sa inveti a prospera in Romania, calea cea noua nu mai face referire nici la scoala veche, nici la false coordonate americane, ci la un drum pe care il construiesc aici, la DOMNI DE ROMANIA, DE APROAPE 10 ANI, PENTRU O INTREAGA GENERATIE.

De la garda veche am ramas cu disponibilitate si adaptare la nou. In plus, cu plierea pe situatii asa cum acestea o impun. Asta e tot. N-am ramas cu stiinta de carte – s-a sters prin nefolosinta, n-am ramas cu spiritul lor combativ – resursele au fost impartite local, nu mai ai cauze pentru care sa lupti, am uitat de golanul pe care mi l-au sugerat ca si comportament zi de zi pentru supravietuire – vin alte vremuri, in care conteaza ce este inauntru, nu in afara. Si cine intelege lucrurile acestea, va trece pragul asa cum trebuie.

Cum spuneam, o intreaga rasa de baiatu’ lu’ tata, combinatoru’ de oras, baieti si fetili de Gaia, Nuba sau Bamboo, smecheru’ din licitatiil epublice, baiatu’ neterminat bagat cu de-a sila in politica, profesoru’ sau functionaru’ manjit, toapele si topii, inchipuitii, incep sa apuna. Sau daca mai exista, supravietuiesc cu inspir-expir doar in coltul lor din ce in ce mai mic si trist cu sani din plastic, masini mari si negre cat un cavou si “…l-ai vazut ba pe ala?…”. Trece. Trece si numai pentru ca vor ajunge la pragul canibalizarii, pana ce ultimul dintre ei se va duce dincolo de inanitie – tocmai ce nu-l vom mai baga in seama. Si puff, gata.

Vine vremea in care constiinta si constientizarea a ceea ce esti tu mai bun si a ceea ce dai tu mai bine lumii vine pe primul loc. Iar acesta este chiar un proces greu si laborios. Pana sa fii cumparat la adevarata valoare, pana sa treci de toate furcile caudine, ai de sapat o cale, Ea incepe cu o camasa alba si o pereche de pantaloni cu dunga. Este doar o mica parte din unealta pe care ti-o pun la indemana si care se cheama imaginea personala in cea mai buna forma a ta. De ce asa? Pentru ca inainte de orice, inainte de a-ti alege un obiect de activitate sau altul, AI DE VANDUT INCREDERE. Si asta se construieste, in primul rand, vizual.