Pentru ca umarul sacoului este cel care da acestuia linia definitorie, din orice punct de vedere ai privi. Ramane in continuare valabila precizarea ca detaliile costumului fac diferenta, dar, in ansamblu, privirea care judeca in fata noastra este cea care percepe mai intai linia superioara a ansamblului. Detaliile vin si ele, ulterior.
Stiu ca pana acum ai zarit sau ti s-a parut ca zaresti in fata ochilor, doar costume cu umeri drepti. In plus, ai studiat la momentul achizitiei daca linia de imbinarea a materialului in zona umerilor, mai ales la cele imprimate in dungi si carouri, este una cursiva, asa cum deja a fost predat. Dar, in mod particular, aparte de incadrarile generale, umerii sacoului chiar presupun o poveste a lor.
Vei stii ca ai ales un costum in mod corect, servindu-te inclusiv de acest reper: daca linia umerilor e una prea ingusta si formeaza falduri care se aduna in zona umerilor, costumul nu e al tau. Daca, dimpotriva, materialul din zona umarului tinde sa atarne peste mana, e un costum prea larg. Stiu, ai in memorie imaginea unchilor si bunicilor tai purtand un astfel de sacou. In vremurile lui bune fusese, probabil unul de foarte buna calitate, dar cu timpul tindem sa “intram la apa” si uitam (nu stiu de ce ?!) sa ne mai cumparam costume pe masura.
Dar suntem aici sa remediem problemele din mers – data viitoare vei privi atent la momentul cand vei achizitiona un costum si veo observa daca linia reverului, respectiv a umarului urmeaza in mod natural linia gatului, respectiv a umarului. In mod normal, cusatura umarului ar trebui sa prezinte in partea sa inferioara o angulatie destul de pronuntata pentru a permite purtatorului de sacou o miscare coerenta a mainii, inclusiv a articulatiei umarului. Miscarile permise de aceasta angulatie creata de cusatura nu ar trebui sa fie unele foarte largi, dat fiind ca purtarea unui costum, respectiv a unui sacou genereaza o nota de cenzura in comportament, o doza de rigiditate si pretiozitate pentru comportamentul subsecvent. Asa ca gesturile largi nu au ce cauta in ansamblu. Vorbind mai incet si gesticuland rezervat castigi, oricum, mai multe puncte albe. Privitorii tind sa asculte vocile joase, mai degraba si mai repede decat pe cele ridicate.
Alan Flusser, autor in domeniul scrierilor relativ la vestimentatia masculina, atragea atentia asupra faptului ca alegerea unor umeri supradimensionati creeaza, in direct raport cu estetica si proportiile corpului uman, imaginea unui purtator de sacou cu un cap mult prea mic. In sens invers, purtarea unui sacou ce prezinta umeri prea ingusti creeaza disproportia unui cap mult prea mare.
Apropo de subiect – e ceva vreme de cand nu mai incap, in zona umerilor, la momentul probei, intr-un costum marimea 58. Si nu pentru ca mi s-ar fi latit mie umerii excesiv, ci pentru ca datele tehnice ale problemei s-au modificat in timp. Am fost sa studiez problema la producatori. Acestia mi-au invederat ca ultimele comenzi de la marile firme le sugerau vadit marimi metrice mai mici pentru noile modele de sacouri. Am purces in cautarea mea si la capatul celalalt al productiei, in zona de marketing a brand-urilor pentru care se lucra. Nu mare mi-a fost mirarea sa regasesc la acest capat, cel putin vizual, “noul barbat”: silfid, buclat, smead, subtirel, efeminat, aproape androgin, cu haine mulate pe mai toate proemintele. Nu, multumesc. Doamna, daca il doriti, luati-l. Eu raman sa caut in continuare sacouri cu umeri lati, pentru barbati cu umeri lati si trasaturi ascutie, posedand la purtator, fiecare, doza necesara de testosteron.
Pentru cei care sunt corpolenti, un adaos de sustinere, din material, in zona umerilor nu-i avantajeaza deloc. Care ar fi solutia? Descoaserea materialului si extragerea surplusului sau inlocuirea acestuia cu padele mai subtiri in grosime. Nu-ti face griji – materialul va fi umplut de insasi elementele volumetriei pe care o posezi, golurile umplandu-se de la sine.
La capatul celalalt al reperelor antropometrice exista barbatul cu umeri ingusti, caruia, mai mult ca sigur statul indelungat la tastatura (prin prisma meseriei), i-a “sculptat” corpul in forma de para. Pentru acestia se recomanda cu uinversunare purtarea si alegerea sacourilor cu umeri “ridicati” – umerii “pagoda”. Ii recunosti foarte usor prin faptul ca materialul ce pleaca, conform cusaturii aplicate, din zona reverelor, formeaza o concavitate in zona trapezului, pentru a se ridica semet, ascutit, in zona umerilor. Privitorul este astfel pacalit, intru intregirea ce tine de proportionalizarea ansamblului. Stiu, vei spune ca ai zarit astfel de modele de sacouri doar in perioada anilor ’50 – ’60. Eu spun ca ai umerii prea ingusti ca sa comentezi. E spre binele tau sa urmezi sfaturile anterioare. Rezultatul va fi intotdeauna unul scontat, pozitiv.
In mod aparte, privesc cu admiratie umerii supra-cusuti – cei a la Tom Ford sunt reprezentativi. Ii vei recunosate foarte usor datorita insertiei pe care materialul manecii o face o idee (daca nu chiar doua) deasupra materialului incorporat in cusatura umarului. Imi pare o imagine maiestuoasa.
Cei care au dus mai departe aceasta gaselnita si au ridicat-o la stadiul de arta sunt maestrii croitori napolitani – ei au last voit un exces de material in zona umarului si au cusut maneca sacoului mult peste linia acestuia, creand o zona ce devine bufanta atunci cand mana flexeaza. I-au gasit su un nume specific acestui fel de umar – Con Rollino. Dat fiind ca sugereaza vadit reminscente ale Curtii de ev Mediu, francezii au cerut drepturile pentru acest gen de cusatura. Dar cand, vreodata, au recunoscut italienii suprematia franceza!!?? Daca ai o doza sanatoasa de curaj, iti recomand cu mare caldura acest gen de umar – te inscrie cu succes in zona dandy. Sau local, te incadreaza la categoria boem. Fara mari venituri, dar creativ.
Pentru final, dar nu de neinvocat, am lasat modelul de umar “moale” – numele ii vine de la faptul ca umarul sacoului este format doar prin cusaturile specifice ce il compun, fara a prezenta intarituri in compozitia materialului. Este un gen de umar specific sacourilor sport din materiale aproape vaporoase sau sacourilor ce incumba tinutelor de vara, din in. Intarit sau nu, umarul unui sacou nu stirbeste cu nimic din pretiozitatea acestuia, ce ii e data strictamente, de fiecare data, doar de purtatorul sau. Pentru a proba afirmatia urmareste aparitia sa in mod frecvent in domeniul giacca napoletana – blazerul italian pentru purtare diurna.
Conform informatiilor si sugestiilor prezentate, ai de facut urmatorii pasi procedurali: la urmatoarea achizitie de costum sa ai in vedere cele enuntate sau daca achizitia s-a produs deja, aflandu-te in eroare, sacoul sau costumul sa urmeze calea croitorului, spre ajustare. E spre binele tau.