De o viata intreaga, vizita la magazinul de haine pentru barbati debuteaza furtunos cu stereotipul: “va ajut cu ceva?” si se incheie cu dramaticul: “da, va sta foarte bine!”. Total insuficient, total neavenit, total redundant. Stii, e ca si cu o femeie: daca o intrebi, ai pierdut. Femeilor nu li se adreseaza intrebari, ci propozitii si fraze cat de scurte, afirmmative. Dupa care urmeaza actiune. Cu intrebari nu faci altceva decat sa destabilizezi si mai mult situatia, nu sa urmezi un drum spre rezolvarea ei.
Unde exista orientare in domeniul codurilor vestimentare? Cam nicaieri. De principiu, la nivelul vitrinei si al colectiilor care vin regular la fiecare sase luni si de care ma infior pe an ce trece. Expuse totusi la raft si cumparate pe scara larga sub semnul punitivului – “daca nu esti la moda, esti un sarac, un retrograd”. Daca nu vitrina, atunci “vedetele” – repere sociale diluate si fara fond sau forma, care devin repere pentru cei foarte multi fara orizont. Mai exista varianta revista glamour sau periodic “de moda” – platite de aceiasi si mereu aceiasi designeri sau marketeri ca sa le aduca elucubratiile in prim plan. Ti se pare cumva ca arunc cu noroi gratuit?
Uite de ce spun lucrurile acestea. Sa spunem ca esti cumparator al grupului Inditex: Zara. Bershka, Stradivarius, Pull & Bear – da, in radacina este aceeasi companie. Da, aici colectiile se schimba la fiecare doua saptamani. Aproximativ. Viteza, volumul, anticiparea, un redutabil nucleu de designeri care emit pe banda rulanta pentru urmatoarea ta nevoie, un si mai redutabil colectiv de marketing iti scot pe nesimtite banii din buzunar intru adularea urmatoarei si urmatoarei colectii. Cum, nu simti? Lasa, ca simt ei: Amancio Ortega Gaona, marele sef al acestui grup, calificat de Forbes ca al doilea cel mai bogat om al lumii si primul cel mai bogat om din Europa cu o avere estimata la peste 68 miliarde de dolari (!!!!!). Credeai ca Zara este o glumita cu hainute? Think again.
Iar daca nu esti consumator de la raft si iti place “ce e bun” – Gucii, Christian Dior, Moet, Hermes, etc, tocmai ii indestulezi buzunarele lui Bernard Arnault, CEO al LVMH, cotat ca cel mai bogat om din Franta si conform Forbes, al 13-lea cel mai bogat om al lumii.
Pentru ce? Pentru ca esti vanitos si ei stiu asta. Ii studiez si ii observ de multa vreme pe amandoi. Ii urmaresc in ascensiunea lor de peste zece ani. Si au toata consideratia mea. Ce este trist este ca am sperat in oamenii mei, in romani, ca au o doza mai ridicata de perceptie a minciunii, Dar m-am inselat – in fiecare an sume imense poposesc in buzunarele celor doi din simpla vanitate romaneasca.
Solutii sunt peste tot. Prima este simplificarea – in atitudine, in tinuta, in comportament vestimentar prin intelegerea principiilor, nevoilor, datelor tale fizice si ale celor cromatice. De-abia apoi nu vei mai face sute, mii de exercitii pe banii tai despre care haina ar fi mai buna pentru tine si care ar fi forma lor corecta. E de-ajuns sa se destepte un grup semnificativ, caci restul il vad venind de la sine. Legitimarea hainelor lor? “Sunt la moda, acesta este trend-ul”. Insuficient, redundant, circular ca definitie si total neactual. De ce? Caci incepe vremea celor care dedica timp, spatiu, explicatii clientului. Caci si daca ar fi sa fie ea, moda, nu vine din afara catre mine, ci mereu si mereu de la mine catre lume – de la aspectele si nevoile mele particulare, de la datele mele fizice, de la asortarile cromatice facute pentru mine. Da, haina este despre mine, cu mine, de la mine. Restul sunt minciuni repetitive si trecatoare.
