Bretelele sunt si pentru tine. Nu numai pentru domnul in varsta ce sta linistit, cu pipa in coltul gurii, pe o banca, in parc.

Ai trecut de cateva ori pe langa ele, fara ca acestea sa-ti atraga foarte tare atentia. Prima data a fost in anii cand frecventai gradinita. Daca ai, cumva, peste 30 de ani, s-ar putea sa ai amintiri despre o pereche de pantaloni din “tercot”, albastri sau negrii, care iti erau etalati alaturi de o pereche de bretele, de obicei, destul de mari pentru tine.

Asta daca ai fost la gradinita. Daca n-ai fost la gradinita, ai fost la scoala. Iar in clasele primare, sigur ai fost “cu scoala” la circ. Pe scena se “produceau” invariabil, celebrii clovni, cu si mai celebrele lor bretele supradimensionate.

Mai spre vremurile noastre l-ai zarit, imediat dupa revolutie (sau ce-o mai fi fost intamplarea din ’89), pe Ion Ratiu alaturi de “ciudata”combinatie papion – bretele. Era cumva ciudat pentru lumea noastra acest personaj venit de departe, spunand lucruri de o seninatate si un adevar, pe care nu le intelegeam la acea vreme.

Ti-am dat reperele temporale, ca sa te descurci la capitolul “istoria locala a bretelelor”.

In lumea civilizata – si aici invocam civilizatia britanica – daca vei pronunta suspenders sau suspender belt, vanzatorul iti va inmana o pereche de suspensori pentru sosete. Foloseste braces la Londra si suspenders la New York. Asta, ca sa te descurci la cumparaturi, in limba engleza, despre bretele.

Inventia lor e atribuita lui Albert Thurston, la 1822. A reprezentat un etalon in purtarea pantalonilor pentru tot sfarsitul de secol XIX si inceput de secol XX. Dupa 1920, dat fiind folosirea centurii in iuniforma militara, purtarea bretelelor a cazut in desuetudine, pentru a reveni in forta la inceputul anilor ’30. Perioada prohibitiei si “uniforma” vremii – costumul barbatesc in una din cele mai infloritoare perioade ale sale – a adus bretelele in prim plan. A fost si momentul la care, pentru bretelele cu prindere la nasture, pozitia de inchidere a fost schimbata, de la exteriorul pantalonilor, la interiorul acestora – vorbim aici de pozitia de prindere a nasturilor, respectiv interiorul beteliei pantalonilor. Desi au revenit in forta si dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, bretele n-au mai castigat vreodata o alta batalie in lupta impotriva curelei.

In fapt, cu o istorie nedatata de aproape 300 de ani, bretelele revin astazi in prim plan. Ce sunt timpurile noastre, in materie de vestimentatie, daca nu restilizari imagistice al vremurilor de glorie de alta data? Totul e sa definesti foarte clar zona de uzanta a bretelelor si conformitatea purtarii acestora alaturi de o tinuta sau alta.

Ar trebui sa stii, in primul rand ca bretelele sustin pantalonii. Alegerea e unica: porti curea sau porti bretele. Bretele si curea, in aceeasi combinatie vestimentara, reprezinta o eroare de proportii.

Ca si imagine, in vremurile noastre, nu mai tinde spre zona hilara sau neadecvata a situatiilor de zi cu zi, ci devine mai degraba un accesoriu ce atrage placut atentia si produce discutii, de cele mai multe ori, iscate din curiozitate, asupra individului. Pana acum un timp, puteai zari, in mod uzual, pe Wall Street ori silueta silfida a unui bancher de investitii sau insotind servieta grea si rece a unui avocat cu figura de ticalos, harsait in multe lupte de sorginte judiciara.

Unii si-au creat marca inregistrata din purtarea lor. La noi, mai timid, cu o populatie de 20 milioane de locuitori, doar, Marius Tuca. Odata, demult. La ei, de foarte multi ani, cu o populatie de 250 milioane de oameni – incuband peste 50 milioane de spectatori Larry King – bretele mereu uni, fara imprimeuri fistichii, alaturi de intrebari incomode si invitati “grei”. Alor nostri le uram “La mai mare!”.

Nu ma feresc sa precizez ca au fost importate de sub-culturi – skinheads sau punk-erii – ce au preluat bretelele, sub forma pe care o stim cu totii, le-au restilizat si le-au pus in valoare in costumatiile specifice. De apreciat.

Fabricate, de obicei, din reyon – un material destul de dur, ce presupune tesatura impletita din fir sintetic, sunt durabile prin insasi constructia lor. Exista si modele, considerate ca apartin gamei de bretele clasice, cusute din matase, de o pretiozitate superioara celor enumerate inainte, al caror punct slab il reprezinta, insa, durabilitatea.

Pentru ca reprezinta “altceva-ul” din gama accesoriilor masculine, bretelele ar trebui sa transmita un mesaj, din punctul meu de vedere, cat mai tipator: incearca bretele de un rosu aprins pe nuantele medii de albastru, auriu pe fond alb, albastru electric pe fond roz deschis. Asa cum bine alege si Larry King, evita imprimeurile ciudate sau fistichii, gen personaje din desene animate sau scene din filme celebre.

– va urma –